Contact:
   Abrán Emese
   Tel.:  +40-747-348.592
   Email: elazar@albertek.ro



        
 

Cerb comun (Cervus elaphus)

Increngatura: Chordata
Clasa: Mammalia
Ordinul: Artiodactyla
Subordinul: Ruminantia
Familia: Cervidae
Subfamilia: Cervinae
Genul: Cervus
Specia: C. elaphus
Cerb comun | Cerb lopatar | Muflon | Căprioară | Mistreţ | Iepure de câmp

Aspectul exterior
Cerbul comun (Cervus Elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna - roscata cu un accentuat dimorfism sexual. Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150 kg. Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se intinde, functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi, chiar pina in luna mai. La vitei, atunci cand implinesc virsta de 1 an, in luna mai, incepe cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie. Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete.

Comportamentul
Hrana este deficitara pentru cerb in perioada iernii - ca de altfel pentru toate cervidele. Iarna se compune din lujeri, muguri si uneori scoarta de copac, frunze verzi ramase sub zapada, diferite frunze si ierburi uscate, precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol. Ghinda si jirul constituie, in arii cu astfel de stratificatii, hrana de baza. Accepta si reactioneaza bine la hrana adminstrata complementar de om: fan, frunzare, suculente si concentrate.
Longevitatea cerbului este apreciata in libertate la cca 18-20 ani, insa in natura rar ajung la aceasta virsta. Intre 12-14 ani cerbii ajung la apogeu, dupa care intra, treptat in decreptitudine. Varsta exemplarelor vii se apreciaza in functie de aspectul exterior si trofeu, iar cea a animalelor impuscate dupa uzura danturii.

Viata reproducatoare
Se imperecheaza de, obicei intr-o perioada situata intre 15 septembrie - 10 octombrie, in epoca de boncanit, care constituie si manifestarea sonora a instinctului de teritorialism. in timpul boncanitului se dau lupte violente intre masculi. in luna mai a anului urmator, apar viteii, cu blana patata, datorita aceluiasi fenomen de adaptare prin homeo-cromie (adaptarea culorii si formei unui animal la substratul pe care traieste), amintit la caprior. Acestia, in numar de unu, mai rar doi la o ciuta, ramin cu mama lor 1-2 ani. Toamna se formeaza cirdurile de boncanit, din taur si 2-5 ciute cu viteii lor, dupa care taurii batrini duc o viata solitara pina la boncanitul din anul urmator.






Pensiuni Harghitene

Copyright 2009. All Rights Reserved. Site Designed by Gönczi Dezsõ